Preturile nu se stabilesc asa de simplu. Activarea unor functii - asta chiar nu costa in plus si nu de aici vin diferentele. Cand se stabilesc preturile se face un studiu de piata, se stabileste o tinta in piata, puterea ei de cumparare samd. Stii ce costuri de productie ai, mai trebuie sa stabilesti cat de scump poti vinde marfa incat ea sa se si cumpere. Din care rezulta ca exact acelasi obiect il vinzi mai ieftin in Romania, in valoare absoluta - desi romanul resimte mai rau in buzunar pretul asta mai mic decat un neamt pretul lui mai mare.
In ce priveste tratarea diferita a loturilor pe aceeasi banda de productie, prietenii nostri mai tineri nu stiu - eu am apucat vremurile un pic. Pe aceeasi banda erau loturi urmarite, uneori si marcate ca atare, cu destinatii speciale sau pentru export. Cand vedeau hartia cu CR pe ea, spre exemplu, imediat ii vedeai pe muncitori ca deveneau seriosi si cascau ochii bine la ce faceau - fara sa fie diferita in vreun fel productia, doar ca se testau mai temeinic la sfarsit, se sortau mai strans - si ce ramanea in afara plajei stranse de sortare dar totusi se incadrau in acceptabil, se duceau spre intern. De unde fericirea unor romani de-ai nostri de a apuca un exemplar "refuzat la export".
Dar repet, astea sunt lucruri de acum 20 de ani - in ultimii 7 ani, intr-adevar, poate ca nu se mai intimpla asa prin industrie la noi in tara in general, mai ales in intreprinderi nou infiintate. Ideea ar fi daca se mai intampla asa la Dacia, ca ei au avut experienta asta si poate, ca si mine, isi mai aduc aminte...
In ce priveste tratarea diferita a loturilor pe aceeasi banda de productie, prietenii nostri mai tineri nu stiu - eu am apucat vremurile un pic. Pe aceeasi banda erau loturi urmarite, uneori si marcate ca atare, cu destinatii speciale sau pentru export. Cand vedeau hartia cu CR pe ea, spre exemplu, imediat ii vedeai pe muncitori ca deveneau seriosi si cascau ochii bine la ce faceau - fara sa fie diferita in vreun fel productia, doar ca se testau mai temeinic la sfarsit, se sortau mai strans - si ce ramanea in afara plajei stranse de sortare dar totusi se incadrau in acceptabil, se duceau spre intern. De unde fericirea unor romani de-ai nostri de a apuca un exemplar "refuzat la export".
Dar repet, astea sunt lucruri de acum 20 de ani - in ultimii 7 ani, intr-adevar, poate ca nu se mai intimpla asa prin industrie la noi in tara in general, mai ales in intreprinderi nou infiintate. Ideea ar fi daca se mai intampla asa la Dacia, ca ei au avut experienta asta si poate, ca si mine, isi mai aduc aminte...
)))
Comment