Discutii despre orice, mai putin pe teme politice

[gecmc94]

Despre articolul citat mai sus, cel din Germania. Ca medic, la studiu a lucrat și Măriuca Vasa Nicotera care este de origine română, s-a născut la București , unde a început studiile în medicină. Mai tîrziu, Măriuca Vasa Nicotera a terminat aceste studii, urmând cursurile în Germania, la Universitățile din Göttingen, Köln și Düsseldorf.
https://www.libertatea.ro/stiri/inte...rdiace-3087497
Vreau insă să fac o corectură la articolul din Libertatea. Nu este așa cum scriu ei: "Interviu cu medicul român Măriuca Vasa-Nicotera, din Frankfurt, despre descoperirea că 78% dintre pacienții cu forme grave de COVID dezvoltă leziuni cardiace"

Of the 100 patients recently recovered from COVID-19, 67 (67%) recovered at home, while 33 (33%) required hospitalization.
In this study of a cohort of German patients recently recovered from COVID-19 infection, CMR revealed cardiac involvement in 78 patients (78%) and ongoing myocardial inflammation in 60 patients (60%), independent of preexisting conditions, severity and overall course of the acute illness, and time from the original diagnosis.
Most patients recovered at home (n = 67), with severity of the acute COVID-19 illness ranging from asymptomatic (n = 18) to minor to moderate symptoms (n = 49). A total of 33 severely unwell patients (33%) required hospitalization. In this group, 2 patients (2%) underwent mechanical ventilation, and 17 (17%) underwent noninvasive ventilation with positive airway pressure. Oxygen supplementation was required in 28 patients.

Articolul original, la care trimit chiar cei de la Libertatea, spune că două treimi dintre cei investigați aveau forme asimptomatice sau foarte ușoare. Au stat acasă. Doar o treime a necesitat spitalizare, unii într-o stare medie, alții severă. Nu este cum titrează Tolontan. Ci este vorba de 78% dintre toți cei 100 de pacienți, nu doar dintre cei în stare severă.

O problemă serioasă o am însă chiar cu medicul Măriuca. Ea spune cu vorbele ei:

– Pacienții care au dezvoltat probleme cardiace erau doar cei care avuseseră forme serioase de Covid sau erau și pacienți asimptomatici?
– Da, au avut forme serioase. Cei 100 au fost internați la noi la spital.

Este fals, Măriuca. Citește chiar tu studiul. Desi zici că ai scris manuscrisul. 18 au fost asimptomatici, 49 au fost usor sau moderat bolnavi (oricum, au stat acasa cu cel mult o tuse si poate o zi/ doua de febra mica). Doar 33 au fost internați în spital. Dar la cei la care ai facut biopsiile, probabil ca erau cei grav bolnavi, din grupul de 33. Insa cu toții au avut afecțiuni cardiace.

– Dumneavoastră ce rol ați avut în studiu?
–Eu sunt cardiolog intervențional și eu am fost cea care a făcut biopsiile musculare la pacienți și sigur, am contribuit și la scrierea manuscrisului și corectarea acestuia.

https://jamanetwork.com/journals/jam...rticle/2768916

[gecmc94]

Articol foarte interesant și alarmant în același timp. Doctorul Valentina Puntmann, cardiolog și farmacist clinic la University Hospital Frankfurt in Germania face o sinteză a studiului.

https://www.cotidianul.ro/efecte-ingrijoratoare-ale-coronavirusului/

https://www.upi.com/Health_News/2020/07/27/Three-quarters-of-adults-with-COVID-19-have-heart-damage-after-recovery/5451595856303/

Leziunile cardiovasculare ar putea fi efecte adverse pe termen lung ale infectării cu COVID-19, iar cercetătorii germani susţin că miocardita ar fi cea mai frecventă problemă. Au fost analizaţi, pentru studiu, 100 de pacienţi COVID-19, după mai mult de două luni de la diagnosticare.

Un studiu realizat de cercetătorii germani arată că trei sferturi dintr-un total de 100 de nemţi, care s-au vindecat de coronavirus, prezintă semne ale unor leziuni cardiovasculare, relatează Live Science.

După mai mult de două luni de la momentul diagnosticării cu noul coronavirus, pacienţii infectaţi au fost supuşi unor RMN-uri.

Rezultatele au arătat că trei sferturi dintre bolnavi au semne de anomalii cardiovasculare, precum miocardita, deşi cei mai mulţi dintre infectaţi au suferit de o formă uşoară a virusului şi nu au fost internaţi.

Cercetătorii au descoperit în sângele pacienţilor o proteină numită troponină, care indică leziuni cardiovasculare, precum cele care apar în urma unui atac de cord.

Totuşi, miocardita a fost cea mai frecventă problemă, în proporţie de 60% din totalul de pacienţi supuşi RMN-ului.
Medicii au descoperit şi bolnavi care aveau pericardul (ţesutul din jurul inimii) inflamat.

Au fost analizate 100 de persoane cu vârste cuprinse între 45 şi 53 de ani. Doar o treime dintre aceştia au suferit de forme grave de coronavirus, fiind internaţi în spital, în timp ce două treimi s-au putut trata acasă.

Although the participants in Puntmann's study recovered from the virus, a separate analysis, also published Monday by JAMA Cardiology found evidence of infection in the hearts of 16 of 39 -- or 41% -- patients who died from the disease.

The findings were made after autopsies of the patients, who were between 78 and 89 years old.

"[COVID-19] can infect the heart and, in severe cases, the virus seems to replicate within it," study co-author Dirk Westermann, a cardiologist at University Medical Center Hamburg-Eppendorf, also in Germany, told UPI.

Sunt două studii publicate în aceeași zi. Și ambele trag acest semnal foarte, foarte grav. Nu, nu este o banală răceală. Chiar dacă nu ai simptome sau ai doar o banală tuse pe care o tratezi acasă, virusul infectează inima în foarte multe cazuri și se multiplică acolo. Chiar dacă ești perfect sănătos.

FERITI-VA CAT PUTETI DE MULT DE ACEST VIRUS.

Vor fi proști (numiți covidioți) în jur. Dar viața și sănătatea proprie este mai importantă decât părerea lor. Un comentariu de pe un site al cuiva care trăiește de câțiva ani în Italia, a dezvăluit prin ce momente incredibile trece mama sa, ce locuiește în județul Constanța.

„Vecinii nu mai vorbesc cu ea! Pentru că ea poartă mască și nu merge la biserică! Cam așa stau lucrurile! Unde s-a ajuns?!”

[gecmc94]

Motivul pentru care aduc subiectul următor în atenție este pentru că vine chiar de la Ilie Șerbănescu. Un cunoscut FMI-sceptic, sau chiar critic/adversar (și poate pe bună dreptate), a căzut totuși în capcana "fake news". El atribuie șefei FMI următoarele ziceri:

„S-a considerat că este o ocazie foarte bună (pandemia de coronavirus) pentru a mai înfrunta factorul demografic, deficitul demografic. Era o ocazie care nu putea fi pierdută. A și scăpat doamnei Lagarde, care a fost șefa FMI, care a spus, „Domnule, bătrânii trăiesc prea mult. E o problemă pentru economia globală”. Înțelegi? Deci, s-a încercat.

Ilie Șerbănescu nu pune pandemia pe seama unor conspirații pentru a scăpa lumea de pensionari, nu ca intenție directă. Ci spune că în contextul pandemic actual, ar exista și intenția de a trata pandemia într-un asemenea fel încât să se obțină și o reducere a acestora. El aduce în sprijin o afirmație pe care Lagarde sau FMI ar fi făcut-o cândva pe această temă. Ei bine, aceasta este o știre falsă. Iar faptul că Șerbănescu pică în capcana ei este demn de remarcat. Și de corectat.

https://www.web24.news/u/2020/07/no-christine-lagarde-did-not-say-that-the-elderly-live-too-long.html

A quote attributed to Christine Lagarde affirming that the life expectancy of seniors represents a risk for the economy has been circulating for several years. It is again shared massively with the coronavirus crisis.

A fost scoasă din arhive această închipuită afirmație și rostogolită pe net în contextul pandemiei. La adresa mai sus menționată este enumerată istoria acestei legende care circulă încă din 2012. Iată care este adevărul.

Report to FMI in 2012
The origin of this quote goes back to 2012, the year in which is published the global financial stability report from the IMF. Chapter 4 mentions the potential risk of increasing life expectancy for the global economy. We can read there that: “Like any other risk faced by economic agents – such as interest rate or exchange rate risk – longevity risk must be recognized and addressed.” Solutions are also mentioned: “To cushion the financial effects of longevity risk, action must be taken on several fronts, including raising the retirement age […] Governments must recognize their exposure to longevity risk. ” The document does not deny the benefits of a longer life expectancy “Advances in longevity increase the productivity lifespan and well-being of millions of people.”

[...] when the former Minister of the Economy returns to the subject during a speech in 2013, it continues to link the aging of the population with financial imbalances and warns of different demographic changes: “By 2030, the world will have 1.1 billion people Moreover than today, of which 97% will live in emerging and developing countries. One billion people will be 65 or older. This demographic change – and its intergenerational costs – will radically influence education, health care, pensions and public spending ”, she says.

În aceste citate, fie din raportul FMI din 2012, fie dintr-un discurs al lui Lagarde din 2013, se vorbește despre riscul pe care longevitatea crescută a oamenilor îl aduce finanțelor publice (pensii, sănătate). Iar statele trebuie să ia măsuri pe mai multe fronturi, inclusiv creșterea vârstei de pensionare. Asta pentru că avansul longevității duce la creșterea intervalului de productivitate în muncă de-a lungul vieții și la starea de bine a milioane de oameni.

Asta-i tot ce a spus FMI pe tema longevității.

[georgstelsib]

Ziarele... Eu si nu numai eu , as fi interesat de statistica oficiala a unui stat in ceea ce priveste mortalitatea generala pe ultimii cinci ani . Mortalitatea generata de afectiunile respiratorii pe ultimii cinci ani ar fi si mai interesanta precum si mult mai relevanta . Oare de ce nu se publica ? Am vazut numai statistica oferita de 77sky .

[gecmc94]

O scurtă paranteză despre subiectul deceselor subestimate de care discutam ieri. Azi o știre din Spania, El Pais și cu asta închid paranteza.

Numărul deceselor provocate de COVID-19 în Spania ar putea fi cu 60% mai mare decât bilanţul oficial de 28.432 de morţi, potrivit unei investigaţii publicate duminică de cotidianul El Pais, citat de Reuters.

În bilanţul oficial al deceselor comunicat de guvernul de la Madrid sunt cuprinse numai persoanele testate pozitiv pentru noul coronavirus, nu şi cazurile suspecte care nu au fost niciodată testate, potrivit Agerpres.

Lipsa unei testări extinse, mai ales la începutul pandemiei, face ca statisticile oficiale cu numărul deceselor să fie subestimate, la fel ca în alte ţări.

Luând în calcul statisticile regiunilor spaniole ce cuprind atât cazurile confirmate de infectare cât şi cele suspecte, publicaţia El Pais a stabilit un total de 44.868 de decese, caz în care Spania ar fi a două ţară europeană cea mai îndoliată de pandemie, după Marea Britanie.

Estimarea El Pais corespunde cu aproximaţie şi celei făcute de Centrul Naţional de Epidemiologie şi de Institutul Naţional de Statistică. Acesta din urmă a anunţat în luna iunie că în primele 21 de săptămâni ale anului în curs numărul deceselor în Spania a fost cu 43.945 mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, menţionând totuşi că nu a putut stabili câte dintre acestea pot fi atribuite pandemiei.

[georgstelsib]

In legatura cu faptul ca incepand din luna martie nu am mai vazut sau auzit "raciti" in jurul nostru . Purtarea mastilor si suplimentele imunostimulatoare ( vit. C , D3 . zincul , seleniul , echinaceea , etc.) ne-au cam ferit de virozele banale si implicit de Covid . Problema este pentru viitor , cat timp ne vom indopa cu pastile si cat timp vom purta masca . Sistemul imunitar are un fel de memorie a atacurilor inregistrate si la un nou atac , chiar la distanta in timp, va avea armele pregatite . Se cunoaste ca cei mici trecuti prin camine si gradinite au un sistem imunitar mult mai potent decat cei care au crescut cu bona si intr-un final vor fi dezavantajati. Solutia este imunizarea colectiva , prin vaccin sau contractarea bolii pentru cel putin 80% din populatie . Dar daca vaccinarea intarzie ce vom face ? Ne retragem in pesteri , parasim locurile de munca si traim cu radacini si ghinda?

[Fanez]

Am sters cookies dar tot degeaba. Am incercat firefox si merge. Merci gecmc94

[gecmc94]

Fanez, daca incerci de pe PC, incearca si alt navigator de Internet. Daca merge cu altul, atunci ar fi bine sa cureti cookies ale navigatorului preferat. Incearca si de pe alt echipament (telefon, tableta) daca ai. Nu ti-as sugera sa stergi din prima toata istoria ca poate ai lucruri salvate acolo. Nu ar fi exclus ca sistemul sa nu mearga temporar. Eu pot să intru în My Dacia.

[georgstelsib]

Eiii... aici e aici ... consecintele economice . Pentru ca nu este atat de spectaculos subiectul , este tratat doar in subsidiar . Consecintele "a la long" vor fi mult mai importante decat estimeaza optimistii . Dar fiindca cei care iau decizii si in numele nostru nu stau sub amenintarea "mortii prin inanitie" si a saraciei , cum vor fi multi dintre noi , vor privi foarte senini situatia , incurajandu-ne cu vorbe goale. Covid-ul a venit si va trece . Specia umana a trecut prin mai multe si a spravietuit . Va supravetui si acum . Efectele vor ramane pentru o perioada nedeterminata , asta din pacate .

[77sky]

Uite aici un reportaj, cu cifre.
Totusi, in aceasta faza, la aceasta data, este aproape irelevant, deaorece, in mod normal acest fenomen se trateaza global (pe intreaga perioada de evolutie a sa), nu la debut, comparand 2-3-4 luni (2019-2020) Dat fiind gradul de contagiozitate, implicatiile inca nu sunt cunoscute
Si, mult mai grav, nu stim consecintele economice, unele mecanisme daca se gripeaza, foarte greu sa "ung", isi reiau mersul firesc.
De fapt, mult mai mult vom suferi economic, decat medical, noi sunt inca la inceput..

[georgstelsib]

Eu am sustinut doar ca sunt multe intrebari care-si cauta raspunsul , iar o parte le-am prezentat mai sus. Avem tentatia de a cadea in extreme , dar totusi pana la urma ratiunea primeaza . Poate peste 2,3,4 ani cand pasiunile se vor estompa vom avea si imaginea realitatii anului 2020 . Gecmc94 , daca ai acces la o statistica comparativa cu situatia mortalitatii generale in Romania m-as bucura sa o vad si eu . Din luna aprilie a anului curent caut .

Daca autoritatile , politice si medicale si-ar fi recunoscut neputinta in fata plebei , sunt convins ca necunoscutul ne-ar fi speriat mult mai mult pe noi toti ,n-ar mai fi aparut cei care contesta existenta virusului si am fi purtat masca si in somn

[77sky]

Cand esti la volan si ti se pare ceva suspect, primejdios, ridici instinctiv piciorul drept-pedala de acceleratie. Este prima reactie corecta, preventiva.
Acum, tinand cont de situatia medicala, multi isi iau drept scut negatia si un comportament in acord cu aceasta, fara nici o masura de protectie.
Punand in balanta totul, pana se dumiresc specialistii, prefer sa fiu rational, lucid, sa ma informez cat trebuie, sa nu fiu panicard, sa fac tot ce e posibil sa ma protejez pe mine si familia.
Ma duc extrem de rar la magazin, cu lista, la ore tarzii. asadar nu iesim din casa decat foarte rar si doar cand este un numar mic de persoane. Cand revenim in casa stergem si spalam cam tot ce intra, spalam inclusiv produsele cumparate, cu detergent.
Intram in concedii, nu plec nicaieri, desi este frustrant. Desi pierd bani si alte consecinte.

De ce procedez asa? Prefer acum sa fac tot ce pot, decat mai tarziu sa regret ca "puteam si nu am facut-o"...
Am cazuri apropiate cand persoanele in cauza au avut un debut vertiginos al bolii, in 2 zile fiind la spital, cu oxigen la nas si plamanii afectati (radiografiile vorbesc de la sine)

Romanii prefera sa "se priceapa" la tot, decat sa asculte specialistii in domeniu.
Sunt oameni care considera real fenomenul, dar adopta aproape nici o masura de natura igienica, chiar isi duc degetele instinctiv in gura, sa rasfoiasca paginile. SI mutle alte gesturi faciale...

Inchei, cu o amintire de la serviciu.
Eram undeva prin Ianuarie, discutam la masa cu niste colegi, baieti inteligenti, fiecare isi expunea parerea. Le-am zis doar atat: "Credeti ca de fraieri au inchis cei din China orase de zeci de milioane de locuitori, atata amar de vreme"? Noi, romanii, preferam sa negam totul, prada stirilor false, decat sa fim, asa cum am scris mai sus: crebrali, rationali, contact la stiri suficient cat sa nu induca panica si sa luam toate masurile preventive.

[Fanez]

Marea mea problema actuala este ca nu pot sa intru in contul meu MY Dacia. Nu vrea sa se conecteze. Ce as putea sa fac sa-mi accesez contul?

[gecmc94]

Nu va contrazic masuratorile despre care vorbiti. Cred ca oamenii sau Fanez au stat mult timp in soare. Eu mersesem cu bicicleta mai multi km pana la Auchanul respectiv si cat asigurasem bicicleta, am stat 2-3 minute la umbra si nicio mare diferenta. Curios este grupul celor doua femei. Poate doar una dintre ele astepta in soare iar cealalta coborase dintr-o masina la racoare. Sau chiar avea coronavirus pentru ca ar fi putut astepta la umbra, la intrarea in magazin.

Niciunul dintre cei 300 de virusi nu provoaca pandemie si nici o stare de rau oamenilor care altfel ar apela la servicii medicale si s-ar detecta motivul. Iar despre dinamica mortalitatii, sigur ca sunt studii. Iata publicatiile aici care discuta despre "decesele in exces". Iar aceste decese in exces, doar 50% sunt clasificate ca fiind Covid. Pe restul sistemul medical nu le-a diagnosticat ca atare. Deci, de fapt, realitatea statistică este complet invers. In loc să fie, așa cum promovează niște figuri necredibile pe la TV, că prea multe decese sunt puse pe seama coronavirusului, în realitate, decesele cauzate de coronavirus sunt mult mai multe. Din motive care tin de faptul ca decedatul nu a fost testat in perioada initiala a pandemiei. Sau decedatul s-a vindecat de coronavirus (ca rezultat al testelor) dar organele slabite au cedat mai tarziu. Exista inca greseli de clasificare care se mai produc.

Mexic, decese oficiale Covid 6341, decese in exces fata de anii trecuti, 22682
SUA, decese oficiale Covid 114032, decese in exces fata de anii trecuti, 130546

One way to account for these methodological problems is to use a simpler measure, known as “excess deaths”: take the number of people who die from any cause in a given region and period, and then compare it with the recent historical average.

https://ourworldindata.org/excess-mortality-covid

d47kuND.png
Se pot vedea si graficele individuale ale unor tari precum Spania, Anglia, Franta, Belgia.

[georgstelsib]

Suntem intr-o psihoza globala . Nimeni nu mai moare decat din motiv de infectare cu Covid-19 . Pe glob circula in mod curent o cohorta de cca 300 de virusi dupa unii cercetatori , dupa altii mult mai multi . Oare daca anul trecut , acum doi ani , acum trei ani am fi facut cu insistenta cam tot atatea teste PCR , dar tintite pe alti virusi din cei cca. 300 circulanti nu am fi facut descoperiri surprinzatoare ? Anul acesta dupa declansarea pandemieii nu am mai auzit pe nimeni tusind in jurul meu si nici plangandu-se ca-i racit . Anul trecut , acum doi ani in primavara era plin de tusitori in jurul nostru . Unde au disparut toti in primavara 2020 ? Sigur la ATI . Dar totusi n-au fost mai putini decat anul trecut ?
A citit cineva statistica mortalitatii generale in dinamica comparativa 2020 fata de ultimii cinci ani consecutivi? Dar mortalitatea datorata afectiunilor exculsiv respiratorii ?
Sunt multe intrebari care -si cauta inca raspuns . Cinstit ar fi fost sa recunoastem ca stim foarte putin spre deloc despre acest virus , inclusiv lumea stiintifica care ne surprinde mereu cu declaratii contradictorii . Necunoscutul este ceva care ne sperie pe toti in mod instinctual .