ETILENGLICOLUL (EG) este componentul principal din majoritatea lichidelor de răcire, având o îndelungată utilizare, cu precădere în industria auto.
Nediluat etilenglicolul are punct de fierbere de 197,6°C (387,7°F) , respectiv punct de congelare de -13°C (8,6°F). Datorită vâscozităţii sale ridicate , transportă căldura cu 15% mai puţin eficient decât apa. Astfel, utilizarea sa în formă nediluată ar duce la supraîncalzirea motorului, cu implicaţii nefaste asupra funcţionării acestuia..Prin diluarea etilenglicolului cu apă în proporţie de 50/50 , punctul de fierbere este de 107°C (225°F), respectiv punctul de congelare de -37°C (-34°F). (Punctul de fierbere creşte cu creşterea presiunii de regim.)
Prin diluarea etilenglicolului cu apă în proporţie 70/30 (etilenglicol/apă) , punctul de fierbere este de 116°C (240°F), respectiv punctul de congelare de -64,44°C (-84°F). La această diluţie (70% antigel concentrat) se obţine cea mai scăzută temperatură de congelare. Peste această proporţie punctul de congelare începe să crească. Astfel, nu se recomandă utilizarea lichidul de răcire în concentraţie mai mare de 70% (în volum) antigel concentrat, deoarece scade abilitatea sa de a disipa căldura şi totodată creşte punctul de congelare.
Deasemenea , lichidul de răcire nu se va utiliza într-o concentraţie mai mică de 33% (în volum) antigel concentrat, deoarece diluţii mai ridicate diminuează concentraţia inhibitorilor de coroziune .
Nediluat etilenglicolul are punct de fierbere de 197,6°C (387,7°F) , respectiv punct de congelare de -13°C (8,6°F). Datorită vâscozităţii sale ridicate , transportă căldura cu 15% mai puţin eficient decât apa. Astfel, utilizarea sa în formă nediluată ar duce la supraîncalzirea motorului, cu implicaţii nefaste asupra funcţionării acestuia..Prin diluarea etilenglicolului cu apă în proporţie de 50/50 , punctul de fierbere este de 107°C (225°F), respectiv punctul de congelare de -37°C (-34°F). (Punctul de fierbere creşte cu creşterea presiunii de regim.)
Prin diluarea etilenglicolului cu apă în proporţie 70/30 (etilenglicol/apă) , punctul de fierbere este de 116°C (240°F), respectiv punctul de congelare de -64,44°C (-84°F). La această diluţie (70% antigel concentrat) se obţine cea mai scăzută temperatură de congelare. Peste această proporţie punctul de congelare începe să crească. Astfel, nu se recomandă utilizarea lichidul de răcire în concentraţie mai mare de 70% (în volum) antigel concentrat, deoarece scade abilitatea sa de a disipa căldura şi totodată creşte punctul de congelare.
Deasemenea , lichidul de răcire nu se va utiliza într-o concentraţie mai mică de 33% (în volum) antigel concentrat, deoarece diluţii mai ridicate diminuează concentraţia inhibitorilor de coroziune .
PROPILENGLICOLUL (PG) este componentul principal din ce în ce mai folosit în antigeluri deoarece nu este toxic. Datorită caracterului său non-toxic este recomandată utilizarea şi în sistemele de răcire/încălzire din industria alimentară sau în alte sisteme unde inhalarea sau ingerarea accidentală pot să apară.
Nediluat propilenglicolul are punct de fierbere de 188°C (370,4°F) şi un punct de congelare de -59°C (-74,2°F). Densitatea sa este de 1,036 g/cm³ (Apa=1), fiind mai puţin vâscos faţă de etilenglicol. Spre deosebire de antigelurile concentrate pe bază de etilenglicol, antigelul pe bază de propilenglicol poate fi utilizat şi în forma concentrată pentru acele aplicaţii care necesită protecţie la temperaturi ridicate. Din aceste considerente antigelul pe bază de propilenglicol se foloseşte, în forma concentrată, ca agent de răcire pentru motoarele maşinilor de curse. Se asigură astfel o răcire mai bună, deoarece nu există apă care să vaporizeze în zona fiebinte a cilindrilor.
Prin diluarea propilenglicolului cu apă în proporţie de 50/50 , punctul de fierbere este de 105°C (221°F), respectiv punctul de congelare de -32,2°C (-26°F). (Punctul de fierbere creşte cu creşterea presiunii de regim.)
Prin diluarea propilenglicolului cu apă în proporţie de 60/40 (propilenglicol/apa) , protecţia la îngheţ a lichidului de răcire coboară până la -51°C (-60°F).
Şi în acest caz lichidul de răcire pe bază de propilenglicol nu se va utiliza într-o concentraţie mai mică de 33% (în volum) antigel concentrat, deoarece diluţii mai ridicate diminuează concentraţia inhibitorilor de coroziune .
Pentru determinarea concentraţiei de propilenglicol dintr-o solutie de antigel se utilizează un refractometru. Acesta foloseşte proprietăţile optice ale soluţiei. Soluţiile de antigel pe bază de propilenglicol nu se testează cu hidrometru, folosind greutatea specifică, din cauza rezultatelor ambigue (soluţiile conţinând 40% , respectiv 100% propilenglicol, au aceeaşi densitate).
Nediluat propilenglicolul are punct de fierbere de 188°C (370,4°F) şi un punct de congelare de -59°C (-74,2°F). Densitatea sa este de 1,036 g/cm³ (Apa=1), fiind mai puţin vâscos faţă de etilenglicol. Spre deosebire de antigelurile concentrate pe bază de etilenglicol, antigelul pe bază de propilenglicol poate fi utilizat şi în forma concentrată pentru acele aplicaţii care necesită protecţie la temperaturi ridicate. Din aceste considerente antigelul pe bază de propilenglicol se foloseşte, în forma concentrată, ca agent de răcire pentru motoarele maşinilor de curse. Se asigură astfel o răcire mai bună, deoarece nu există apă care să vaporizeze în zona fiebinte a cilindrilor.
Prin diluarea propilenglicolului cu apă în proporţie de 50/50 , punctul de fierbere este de 105°C (221°F), respectiv punctul de congelare de -32,2°C (-26°F). (Punctul de fierbere creşte cu creşterea presiunii de regim.)
Prin diluarea propilenglicolului cu apă în proporţie de 60/40 (propilenglicol/apa) , protecţia la îngheţ a lichidului de răcire coboară până la -51°C (-60°F).
Şi în acest caz lichidul de răcire pe bază de propilenglicol nu se va utiliza într-o concentraţie mai mică de 33% (în volum) antigel concentrat, deoarece diluţii mai ridicate diminuează concentraţia inhibitorilor de coroziune .
Pentru determinarea concentraţiei de propilenglicol dintr-o solutie de antigel se utilizează un refractometru. Acesta foloseşte proprietăţile optice ale soluţiei. Soluţiile de antigel pe bază de propilenglicol nu se testează cu hidrometru, folosind greutatea specifică, din cauza rezultatelor ambigue (soluţiile conţinând 40% , respectiv 100% propilenglicol, au aceeaşi densitate).
Nu mai stiu cine de pacilea isi punea problema schimbului de antigel, daca "se merita" sau "ceva de genu' " (ca sa ma exprim uzual). Unii spun ca
Antigelul îmbătrâneşte, pierzându-şi calităţile într-un interval de 2-3 ani !
Proprietăţile aditivilor tind să decadă în timp, făcând de obicei necesară înlocuirea lichidului la fiecare doi- maxim patru ani. Dacă aveţi deja antigel dar este mai vechi de doi ani, atunci acesta trebuie schimbat. Trecerea timpului afectează punctul de îngheţ al amestecului. Treptat, acesta îşi pierde din temperatura de îngheţ garantată şi astfel, circuitul de apă al motorului poate îngheţa, provocând daune importante. Atenţie la alegerea antigelului, pentru că trebuie să respecţi indicaţiile producătorului. Un amestec de substanţe nepotrivite poate distruge circuitul şi pompa de apă.
Proprietăţile aditivilor tind să decadă în timp, făcând de obicei necesară înlocuirea lichidului la fiecare doi- maxim patru ani. Dacă aveţi deja antigel dar este mai vechi de doi ani, atunci acesta trebuie schimbat. Trecerea timpului afectează punctul de îngheţ al amestecului. Treptat, acesta îşi pierde din temperatura de îngheţ garantată şi astfel, circuitul de apă al motorului poate îngheţa, provocând daune importante. Atenţie la alegerea antigelului, pentru că trebuie să respecţi indicaţiile producătorului. Un amestec de substanţe nepotrivite poate distruge circuitul şi pompa de apă.
Leave a comment: