Discutii Amicale Despre Politica

Collapse
X
 
  • Filter
  • Time
  • Show
Clear All
new posts

  • Johannis o lasa pe Dancila mult in urma.
    „Româna naţiune, ai voştri strănepoţi“ spun versurile din Imnul României, adică nu două naţiuni ci una, cea Română. Klaus Iohannis recidivează şi vorba românului: „prostul nu-i prost destul dacă nu e şi fudul“. Să îmi scuze românii expresia, dar aşa ...

    Klaus Iohannis recidivează şi vorba românului: „prostul nu-i prost destul dacă nu e şi fudul“.

    Klaus Iohannis a vorbit în aceste zile în cadrul unui eveniment public despre moldoveni şi români folosind termenul de „cele două popoare“. Adică nu un popor, nu acelaşi, ci două, adică diferite. Gestul său a fost taxat imediat de cetăţenii Ţării pe care ar fi trebui să o conducă.
    De parcă nu ar fi fost de ajuns acesta a ţinut peste câteva zile să revină şi să se explice ca să fie şi mai corect înţeles: a spus sau a vrut să spună, căci de auzit cu toţii am auzit, nu „cele două popoare“, ci „cele două naţiuni“. Adică o „scoţi din lac şi o bagi în puţ“.

    Comment


    • Presedinta ICCJ, Cristina Tarcea are functia cea mai importanta a Justitiei in Romania. Ea personifica infaptuirea Justitiei potrivit Constitutiei. Nu Johannis, care nu are nicio atributie, nici altcineva. Tarcea a dat un interviu la TV care a socat pe multi. Chiar si pe cei de la Romania Curata care au probleme cu anumite decizii judecatoresti care-i obliga sa stearga dovezi ale unor ilegalitati pe care le-au publicat.

      „Eu pot să vă spun că, din păcate, România întotdeauna s-a cam pripit atunci când a trebuit să-și asume niște obligații internaționale. Și am să vă dau exemplul care mie îmi este cel mai apropiat și de suflet, și de activitate – ratificarea Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Am ratificat-o de dragul …


      „Eu pot să vă spun că, din păcate, România întotdeauna s-a cam pripit atunci când a trebuit să-și asume niște obligații internaționale. Și am să vă dau exemplul care mie îmi este cel mai apropiat și de suflet, și de activitate – ratificarea Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Am ratificat-o de dragul de a intra cât mai repede în cadrul Consiliului Europei, nu am făcut niciun fel de studiu de compatibilitate, nu am văzut în ce măsură legislația noastră poate să facă față tuturor garanțiilor și exigențelor Convenției, și ne-am trezit cu un val de condamnări care nu se mai termină nici acum.”
      – Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție

      Comment


      • Avem tot contextul discutiei? Pentru ca eu vad cealalta parte a paharului: noi am ratificat Conventia dar nu am fost in stare sa punem legile in acord cu ea si din acest motiv apar multe persoane ce ajung in fata CEDO. Dar depinde ce interese ai si ce doresti sa scoti in evidenta cu un text scos din context.

        Si dna Tarcea, daca e sa te citez, infaptuieste justitia si nu face legile justitiei. Problema nu vine de la procesul de infaptuire si ce de la cel de legiferare si se intampla asta pentru ca poate cei ce infaptuiesc justitia nu sunt ascultati, parerile lor sunt de foarte multe ori doar consultative.
        I have no special talent. I am only passionately curious.

        Comment


        • Analogia facuta de Tarcea era prea importanta pentru a fi lasata o exprimare ciudata si mai bine tacea. Pentru ca oricine stie ca exista mecanismul "exceptiei de neconstitutionalitate" care poate fi ridicata in orice instanta. Daca o lege/procedura era contrara drepturilor omului atunci CCR o putea judeca iar conventia internationala avea prioritate. Insa trebuia ca instanta sa accepte exceptia, ca daca ti-o refuza si nu o trimite la CCR, atunci doar la CEDO ajungi. Deci mi se pare o gafa prin neclaritatea exprimata. Sau o admitere tacita a faptului ca instantele romanesti sunt penibile si destul de vinovate pentru aplicarea proasta a legii.
          https://blog.avocatoo.ro/exceptia-de...tutionalitate/

          Tarcea a mai spus ceva in acel interviu: "Dupa parerea mea, doar judecatorii sunt magistrati. Dar pana cand vom schimba Constitutia, nu avem de ales, trebuie sa acceptam ideea ca si procurorii sunt magistrati".

          Tarcea a mai spus si ca in activitatea ei de judecator civilist la Inalta Curte, unde a prezidat o sectie, a avut trei cazuri de procurori suparati pe decizia judecatorilor si care au deschis sesizare la Inspectia Judiciara pentru abateri disciplinare pe motiv ca limbajul din motivare/decizie nu era satisfacator. Si, spre dezamagirea ei, Inspectia Judiciara la acel moment s-a executat prea usor. Dar ca nu stie ce s-a intamplat in sectiile penale.
          Last edited by gecmc94; 30 March 2019, 14:47.

          Comment


          • Din seria "discutii amicale despre politica", intra in scena Cornel Dinu.

            Așa a rezumat președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, situația țării noastre, într-o discuție privată cu omul de fotbal Cornel Dinu.
            „Tajani era un admirator de artă. A vrut să vadă un anticariat, ceva legat de artă. Am mers la o cunoștință de-a mea.
            Seara a fost un banchet la Sala Tronului, în 2005, în iunie și a fost o discuție. A zis că: ne gândim ce facem cu voi. Vorbind foarte plastic a povestit că fiecare țară nepregătită care a intrat în Uniunea Europeană va fierbe într-o oală proprie și punem la fiecare oală câte doi jandarmi. Cine ridică capul suportă consecințele. Jandarmii sunt Timmermans, Kovesi. A zis cu voi e simplu, voi vă omorâți între voi”

            Comment


            • Augustin Lazar a fost deconspirat ca fiind un procuror tortionar comunist ce a decis continuarea torturii asupra lui Iulius Filip.

              Am așteptat cu nerăbdare ziua de luni. Cum va reacționa România în fața unei asemenea bombe, mai puternică decît una rămasă din cel de-Al Doilea Război Mondial. În plină bătălie pentru putere, explodează una dintre bombele ideologice rămase din comunism: prestația de procuror de tip totalitar a lui Augustin Lazăr. Cazul este unic. Niciodată în Europa, de Est sau de Vest, un nazist sau un reprezentant al statului totalitar nu s-a ascuns atît de sus în vîrful piramidei de putere. Care au fost reacțiile? Numai Asociația 21 Decembrie, condusă de Doru Mărieș, a cerut demisia imediată a torționarului. Ziarele și televiziunile anticomuniste (de profesie, nu de convingere) au tăcut, așteptând să primească ordin. Și președintele a tăcut.
              Sursa: Cotidianul, Cornel Nistorescu

              Comment


              • Ce ticalos. In nov 2018 mizerabilul presedinte al comisiei de libertati de la Penitenciarul Aiud (despre care Mironescu, fost detinut politic spune ca sigur a colaborat cu Securitatea altfel nu ajungea presedinte al comisiei la varsta de 29 de ani).

                Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia.

                "Din păcate, generaţiile trecute au avut de suferit. Eu, care aveam pretenţia că ştiu multe din istorie, atât ca profesionist al dreptului, cât şi ca iubitor de istorie, acum sunt şocat văzând această expoziţie cu file din istoria patriei care nu erau cunoscute. (...) Este important să fim informaţi despre ceea ce s-a întâmplat în istoria noastră şi, dacă putem, să facem în aşa fel încât asemenea lucruri să nu se mai întâmple. Mereu am avut convingerea că alţii au venit şi au comis fapte de barbarie în interiorul frontierelor naţionale, dar acum putem să vedem că şi semeni ai noştri, care, la un moment dat, s-au aflat în anumite poziţii, au comis acte care, într-adevăr, sunt şocante pentru noi", a declarat Augustin Lazăr.

                Comment


                • gecmc94, mai citeste un pic sa nu ramai dezinformat.

                  Presedinti ai acelei comisii, in acea perioada, ajungeau prin rotatie procurorii din Procuratura Alba Iulia (pe raza careia se afla Penitenciarul Aiud). Comisia trebuia sa verifice doua aspecte: (1) daca se implinea fractia de pedeapsa necesara eliberari si (2) daca detinutul avea "raport de pedepsire" (adica a avut sau nu a avut un comportament adecvat de reabilitare). Cum respectivul nu indeplinea (2) comisia a dat o decizie in conditiile legii de atunci. Ca penitenciarele emiteau rapoartele la ordin asta e alta poveste dar nu e de competenta comisiei de eliberare conditionata sa constate asta. Comisia nici macar nu se intalnea cu detinutul ...

                  Defapt si acum e la fel doar ca procurorul este inlocuit cu judecatorul.

                  Deci de aici pana la prostiile debitate mai sus, e cale lunga, foarte lunga. Dar se pare ca masina de spalat creierii de la A3 si luju.ro functioneaza foarte bine.


                  I have no special talent. I am only passionately curious.

                  Comment


                  • Lt. col. Gheorghe Lazar, șeful biroului CI al Penitenciarului Aiud, nu e una si aceiasi persoana cu Augustin Lazar.
                    Degradarea unei societati, incepe cu criza morala profunda a acesteia.

                    Comment


                    • Nimeni nu vorbeste de comandatul inchisorii, G Lazar. Noi vorbim de presedintele comisiei de liberare conditionata care era procurorul Augustin Lazar. Vad ca propaganda mincinoasa a USR si PNL s-au bagat la spalat caractere infecte de procurori comunisti.
                      Avocatul Toni Neacsu scrie aceste lucruri:
                      Dacă o persoană era respinsă pentru liberare, cum a fost cazul cu Filip Iulius, comisia stabilea un termen până la care acesta nu mai putea o nouă cerere. Legea prevedea că acest termen nu poate fi mai mare de 1 an, el putând fi desigur mai scurt. Decizia privind termenul la care bietul om putea face o nouă cerere să-i fie analizată situația aparținea în întregime comisei, iar decizia finală în cadrul acesteia era desigur a președintelui, adică procurorului. Ei bine, ce termen de reexaminare credeți că a fixat comisia condusă de procurorul Lazăr pentru deținutul politic Iulius Filip? Termenul maxim, de 1 an. Și asta nu o dată, ci de 2 ori. De ce? Pentru că executarea integrală a pedepsei făcea parte din tortură stabilită de organele statului pentru elementele dușmănoase. Comisia de atunci și d-ul procuror Augustin Lazăr au decis că 2 ani din cei 5,4 ani pe care îi avea de executat în total Iuliua Filip să nu poată nici măcar să ceară liberarea condiționată. Sigur, așa erau vremurile și sistemul, dar sistemele funcționează prin oameni.
                      Iancu, despre manipulare si amestecarea unui alt Lazar in povestea asta ne spune Narcisa Iorga, fost membru CNA numita acolo de Basescu:

                      Cam așa cum se întâmplă acum cu documentele publicate în Monitorul oficial despre milițianul Gheorghe Lazăr care e altă persoană decât procurorul Augustin Lazăr de la penitenciarul Aiud.

                      De ce când în discuție este un document semnat și asumat ca atare de către procurorul general al României de azi, procurorul de la Aiud din anii 80, trebuie să iasă dl Danileț cu un document despre altă persoană, cu același nume, dar care nu are nicio legătură cu discuția despre procurorul general? Comunicatul de presă oficial al Ministerului Public recunoaște că Augustin Lazăr a condus comisia de eliberare condiționată de la penitenciarul Aiud. Documentele de la CNSAS arată în clar numele Augustin Lazăr și funcția: procuror, în calitate de președinte al comisiei de eliberare condiționată a penitenciarului Aiud. Și în această situație, de ce dl Danileț bagă în poză capul milițianului? Când noi discutăm concret despre procurorul care a semnat documentul asumat implicit oficial și de Ministerul Public pentru dl Augustin Lazăr? Care e scopul? Apărarea dlui Augustin Lazăr prin crearea impresiei că e vorba despre o confuzie.
                      Vom vedea ce se va intampla. Procurorul Augustin Lazar are o plangere penala pe capul lui. Din partea avocatului Corneliu-Liviu Popescu, profesor universitar doctor si conducator de doctorat si postdoctorat la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si la Colegiul Juridic de Studii Europene al Universitatii Paris 1 Panteon Sorbona.
                      avocatul Corneliu-Liviu Popescu a sesizat SIIJ fata de posibila savarsire de catre Augustin Lazar– la data faptelor procuror la Procuratura Locala Alba Iulia si presedinte al Comisiei de propuneri pentru punerea in libertate conditionata din Penitenciarul Aiud – de crime impotriva umanitatii, respectiv de infractiuni contra omenirii si de infractiuni contra umanitatii, solicitand aplicarea normei penale mai favorabile, respectiv a infractiunii contra umanitatii prevazuta de noul Cod penal.

                      Corneliu-Liviu Popescu reclama in denuntul inaintat la SIIJ ca Augustin Lazar, ca procuror delegat la Penitenciarul Aiud, "nu a luat masurile legale pentru incetarea torturii si a actelor inumane din motive politice si pentru asigurarea conditiilor umane de detentie pentru victima, iar, ca presedinte al Comisiei, a impiedicat liberarea conditionata a victimei, stiind ca mentinerea victimei in stare de detentie va atrage in continuare supunerea acesteia la tortura si la acte inumane din motive politice"
                      Va reamintesc ca Romania semnase inca din 1975 Acordul de la Helsinki pe tema drepturilor omului, lucru care a dus si la inchiderea inchisorii de la Sighet.
                      Attached Files
                      Last edited by 77sky; 3 April 2019, 22:00.

                      Comment


                      • Originally posted by Silviu View Post
                        Cum respectivul nu indeplinea (2) comisia a dat o decizie in conditiile legii de atunci. Ca penitenciarele emiteau rapoartele la ordin asta e alta poveste dar nu e de competenta comisiei de eliberare conditionata sa constate asta. Comisia nici macar nu se intalnea cu detinutul ...
                        Prostii debitezi tu. Din foarte multe motive, iubitor de tortionar ce esti.



                        ART. 27 - In vederea liberarii conditionate, functioneaza la fiecare penitenciar o comisie de propuneri.

                        Comisia este alcatuita din presedinte si patru membrii.
                        Presedintele comisiei este procurorul delegat al procuraturii judetene in a carei raza teritoriala se afla penitenciarul.
                        Comandantul penitenciarului este membru de drept in comisie. Ceilalti membrii se desemneaza de catre comandant, din rindul personalului subordonat care ocupa functii prevazute in regulament. Comisia are un secretar, care este seful evidentei condamnatilor.

                        ART. 28 - Comisia prevazuta la art. 27 examineaza situatia fiecarui condamnat, pentru a constata daca sint indeplinite conditiile art. 59 si 60 din codul penal, intocmind un proces-verbal in care se consemnaza modul de comportare a condamnatului in penitenciar si la locul de munca, date cu privire la munca prestata si, cind este cazul, propunerea pentru liberare conditionata.

                        Procesul-verbal prin care se constata ca sint intrunite conditiile cerute pentru liberarea conditionata se inainteaza judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla penitenciarul, in vederea aplicarii dispozitiilor art. 450 din codul de procedura penala.
                        In cazul in care comisia constata ca cel condamnat nu indeplineste conditiile pentru a fi liberat, fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acestuia, termen care nu poate fi mai mare de un an. Totodata, pune in vedere condamnatului ca se poate adresa direct instantei.
                        Cind condamnatul se adreseaza direct instantei cerind liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal al comisiei de propuneri.
                        Ce avem noi aici? Comisia functiona la penitenciar iar detinutii apareau in fata comisiei. Asta ne confirma si detinutul politic Mironescu inchis la Caransebes:
                        "Procurorul care se ocupa cu eliberarea condiţionată era cu sticla de coniac sub masă, mai lua câte o gură, ne mai înjura. Şi toţi cei majori făceau pedeapsa cap-coadă, până s-a dat Decretul din '77 al lui Ceauşescu şi au scăpat toţi. Eu, minor, am scăpat cu 18 luni. Procurorii semnau contracte cu securitatea. Nu puteau să colaboreze pentru că erau ofiţeri de securitate. Acolo, unul dintre ofițeri nu purta uniformă albastră. Unul venea civil şi unul în uniforma aia kaki, cu însemnele albastre la guler. Ăla era ofiţer de securitate, nu de armată", a mărturisit fostul deținut politic.
                        Sa terminam cu minciunile nesimtite securiste.

                        Comment


                        • Sa vedem care e prostul, lucram cu materialul clientului. Ce spune Iulius Filip, cel aflat in discutie:

                          Nu ne intalneam cu procurorul. In comisii nici nu stiu ce se intampla. Noi habar nu aveam de comisii locale, nici nu primeam actele.
                          A pune in vedere ceva cuiva nu trebuie sa se faca fata in fata/direct, se poate face si prin documente adica indirect.

                          PS

                          Inteleg ca ai mers dupa "fenta" (cum se spune) si acum incerci sa o dai cotita. Din acest motiv folosit termenul tortionar, initial, dar e mai simplu sa o lasi balta si sa nu te afunzi si mai mult in penibil.

                          PPS

                          Unde scrie in legea amintita de tine ca decizia finala ii apartinea presedintelui comisiei? Cum afirma mare expert condamnat Toni Neacsu.

                          Si evident ca aceasta stare de fapt a fost adusa in prim plan tocmai pentru a-i deschide un dosar penal la SIIJ. Penibil demers in orice caz. Nu va trece de niciun judecator DAR nici nu e nevoie. Nu acesta este scopul.
                          Last edited by Silviu; 3 April 2019, 20:41.
                          I have no special talent. I am only passionately curious.

                          Comment


                          • Suntem in fata unei uriase tentative de manipulare a securistilor care vor sa il salveze pe mizerabilul Augustin Lazar, un slujitor fidel al oricarui regim politic, comunist-tortionar sau al anti-coruptiei-securiste.

                            Sa ne orientam cu reperele publice care au curajul sa elimine o mizerie precum un astfel de procuror.
                            Tolontan:
                            Să ne întrebăm cum ar fi fost dacă nu Augustin Lazăr, ci Tudorel Toader refuza eliberarea unui deținut politic.
                            În câte feluri, pe câte forumuri și de la câte tribune ar fi fost cerută demisia ministrul justiției?!
                            Dar să ai, ca țară europeană democratică, un procuror general care să fi întors ochii și să fi pus ștampila ”Refuzat” pe cererea unui om închis din motive politice, acesta nu e un detaliu.

                            Coaliția penalilor nu poate fi înfruntată cu oameni care au asemenea schelete în dulap.
                            Romania Curata (prin Lucian Davidescu si Vasile Ernu):
                            3. Câtă încredere putem avea în justiție și în oamenii ei dacă, în dulapurile lor, iată ce schelete se pot găsi? Dacă asta-i tot ce am găsit mai bun să punem la vârf, la bază oare ce o fi? Ce este în stare să facă un magistrat care știe că astfel de lucruri se pot afla oricând despre el însuși?

                            4. Ăstea erau ordinele, asta era orânduirea… Această doctrină juridică – „was just following orders” era solidă până în 1946, când s-a șubrezit iar numele său s-a schimbat în „Nuremberg Defense”: este circumstanță atenuantă dar nu exonerează de răspundere.

                            5. Ce ne facem dacă peste încă 30 de ani descoperim că unii din magistrații de astăzi primesc ordine și n-au conștiința sau curajul să le refuze, chiar dacă sunt ilegale? Îi vom scuza la fel? Sau ce ne facem dacă descoperim asta încă de pe acuma?

                            6. Ce putea să facă un tânăr de 29 de ani în fața unui sistem represiv? Cam așa sună linia de apărare curentă, de o mizerie morală greu de digerat… Păi să aleagă! Să meargă la munca de jos ori atunci, ori după. Așa cum a făcut de altfel d-l Iulius Filip, și înainte și după.


                            Acel procuror care „nu a avut de ales” şi „s-a supus vremurilor” nu e nimeni altul decît Augustin Lazăr, procurorul general actual al României, mare luptător împotriva “ciumii roşii”. Alte vremuri, alte cerinţe.

                            Rezultatul e vizibil: unul (disidentul) pierde tot, altul (procurorul) a cîştigă tot. Nu parţial, nu negociabil şi distributiv, ci tot. Eroul pozitiv e aruncat la coşul de gunoi al istoriei iar celălalt, eroul negativ, cîştigă tot. E emblematic pentru „epoca de tranziţie”.

                            Şi mai e ceva foarte interesant: „lumea bună” (adica USR) care vrea să te bage la puşcărie pe 10 ani doar pentru că răsfoieşti o carte marxistă sau simpatizezi şi vrei drepturi petru muncitori e gata să te linşeze doar pentru că pui în discuţie (im)postura morală a procurorului Lazăr.

                            Adică Iulius Filip dacă ar face azi ce a făcut în anii 80 ar fi băgat din nou la puşcărie iar lazăr ar rămîne la locul lui, la putere, mereu, pentru eternitate.

                            Important e că procurorul e sub flamura luptei îmăptriva „ciumii roşii”. Despre ce este vorba aici? Despre dreptate sau despre impostură politică crasă?

                            Vorba unui amic: Culmea anticomunismului: Să fii erou al luptei împotriva „ciumei roșie” post-dictatură, după ce în timpul dictaturii ai contribuit explicit la ținerea la bulău a unuia dintre puținii dizindenți anticomuniști.
                            Narcisa Iorga, membru CNA din partea PDL/PNL
                            'Astăzi, se împlinesc 78 de ani de la masacrul bucovinenilor de la Fântâna Albă. Puțină decență nu i-ar fi stricat, măcar astăzi, procurorului general al României, care nu a negat că el ar fi protagonistul documentelor făcute publice zilele trecute. Reacția lui Augustin Lazăr cu privire la documentele CNSAS din care reiese că s-a opus eliberării condiționate a deținutului politic Iulius Filip în 1985 îmi seamănă mult cu reacția lui Vișinescu. Doar că n-a dat cu pumnul în camerele de luat vederi, ca Vișinescu. A trântit portiera mașinii de lux, cu geamuri negre, plătite inclusiv de fostul său deținut, mormăind ceva despre manipulare. Serios? Iulius Filip a mai pierdut un an din viața lui tânără de atunci, până la îndeplinirea completă a pedepsei.

                            Nu există niciun fel de scuză pentru ca procurorul general al României de azi, stat de drept, membru al Uniunii Europene, să fie un torționar al unui fost deținut politic. Cu acte!
                            Bunul simt ne poate ajuta sa ocolim manipularea nesimitita a celor de la USR si PNL.

                            Comment


                            • Originally posted by Silviu View Post
                              Inteleg ca ai mers dupa "fenta" (cum se spune) si acum incerci sa o dai cotita. Din acest motiv folosit termenul tortionar, initial, dar e mai simplu sa o lasi balta si sa nu te afunzi si mai mult in penibil.

                              Unde scrie in legea amintita de tine ca decizia finala ii apartinea presedintelui comisiei? Cum afirma mare expert condamnat Toni Neacsu.
                              Penibil. In logica asta tampita, presedintele devine secretar, bagator de seama. Las-o balta, nu te injosi, gunoiul de Lazar nu merita tampeniile pe care le spui. Presedintele este presedinte. El decide. Citeste DEX-ul si intelege cuvantul CONDUCE.
                              PREȘEDÍNTE, -Ă,președinți, -te,Persoană care conduce un organ de stat, o instituție, o organizație de stat, o asociație; persoană care prezidează o adunare, o dezbatere, o comisie etc.; prezident.

                              Mai spun inca o data si nu mai rupe din context. Tortionarii au fost comandantii de penitenciar si gardienii sau detinutii care au executat ordinele de tortura. Au fost aproximativ 300 identificati de Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului si s-a facut dosar penal. Eu am spus "procuror tortionar comunist". Cine stie timpurile acelea (iar tu esti prea mic pentru asa ceva), un cuvant doar cu putin mai temut decat Securitatea era Procuratura. Lazar are vina ca a executat ordinele de represiune (pe care poate ca le credea sau doar era oportunist) prin a prelungi chinul unui om care a trimis un pamflet. Atat. Un pamflet.

                              ORICINE A PARTICIPAT printr-o semnatura de procuror (care stia tot ce se intampla in inchisoare si stia si vina omului) sau prin lanturi si tortura la REPRESIUNEA ACESTUI OM nu mai are ce cauta intr-o societate democratica. PUNCT.
                              Last edited by gecmc94; 3 April 2019, 20:53.

                              Comment


                              • A prezida nu inseamna putere de decizie decide. Probabil ca da pentru valorile unui PSDist convins presedintele e seful suprem.

                                Deja esti prea penibil ca sa mai meriti atentie. Incerci sa te disculpi de faptul ca ai fost chiar tu indus in eroare de idiotii de la luju.ro si alti mari "experti" in domeniu (culmea, majoritatea condamnati ...)

                                Nu-l apar pe AA dar nici sa fie calcat in picioare printr-o mare dezinformare nu sunt de acord. Si vad ca sunt si foarte multi tampiti ce cred si duc mai departe astfel de stiri.
                                I have no special talent. I am only passionately curious.

                                Comment

                                Working...
                                X
                                Anulare DPF
                                Politica de Securitate Google